Nevoi pentru rugăciune
Postat de Radu Cimpean in 
Întrucât dorim să fim aproape de dumneavoastră dorim să vă încurajăm să ne scrieţi motivele de rugăciune care mai apoi vor fi amintite în timpul slujbelor duminicale. În cazul în care doriţi ca întreaga Biserică se se roage pentru un anumit motive, vă invităm să ne contactaţi şi să ne scrieţi dorinţa care să fie adusă înaintea lui Dumnezeu în rugăciune.
Reluarea întâlnirilor săptămânale în cadrul Bisericii “Betania”
In săptămâna 15 – 21 Ianuarie se vor relua slujirile obişnuite în cadrul Bisericii Betania după cum urmează:
Luni (16 Ianuarie) – Intâlnirea tinerilor (orele 19:00)
Marţi (17 Ianuarie) – Intalnirea studenţilor şi a tinerilor peste 20 de ani (orele 19:00)
- Repetiţii cor bărbătesc (orele 19:30)
Miercuri (18 Ianurie) – Repetiţii pentru corul mixt al Bisericii
Joi (19 Ianurie) – Oră de cateheză (orele 18:00)
- Oră de ucenicizare (orele 18:00)
Vineri (20 Ianurie) – Seară de rugăciune (orele 20:00)
Vă aşteptăm cu drag să vă implicaţi în slujirile care se desfăşoară în timpul săptămânii.
Materiale pentru studiu biblic
In anul 2012, in cadrul slujbelor de studiu biblic desfasurate in fiecare zi de joi, vom studia o tematica de actualitate – Statornicia crestinului. Materialul necesar intelegerii lectiei aferente fiecarei saptamani de studiu va fi postat la rubrica – Resurse/Materiale Studiu Biblic. Va incurajam sa studiati impreuna cu noi si cu multe alte biserici baptiste din Romania temele biblice preluate de pe misiune.ro .
Mă încăpățânez să cred
Analizând macheta ce reprezintă simbolic Întruparea Domnului Isus, expusă în Biserica Parohială din centrul Sibiului, am început să mă gândesc la motivele care ne împiedică pe noi a ne întâlni personal cu Dumnezeul Cristos. Vedeţi dvs, păstorii de pe câmpia Betleemului şi-au lăsat oile, şi-au părăsit singura îndeletnicire care le aducea venit, pentru a-L găsi pe Pruncul vestit angelic. Iar magii, cum spune o frumoasă cântare liturgică “de la stele au învăţat să se închine Ţie, Soarele Dreptăţii”, mergând şi ei în căutarea Regelui Cristos.
Se tot vorbeşte în mediile creştine despre secularism, tradiţii păgâne, moşi Crăciuni care-i fură slava lui Cristos, mall-uri, cadouri, mâncăruri, băuturi, beculeţe, pomi, etc. Şi le facem răspunzătoare pe acestea de îndepărtarea omului de Isus şi, prin această alienare, de înstrăinarea faţă de propria-i mântuire care poartă un singur Nume: Isus Cristos. Hei, daţi-mi voie să vă contrazic, măcar în parte! Unde erau oamenii credincioşi atunci când Isus S-a născut? Unde erau preoţii, fariseii, cărturarii, fruntaşii sinagogilor? Aveau în faţă legea, cunoşteau scrierile profetice, citeau despre Cristos de fiecare dată când se întâlneau şi totuşi nu-i vedem asociaţi evenimentului Naşterii niciunde. În schimb, spre iesle veneau păstori, oameni de speţă joasă, rău famaţi, neacceptaţi în multe cercuri sociale evreieşti. Şi mai veneau astrologii, “ghicitorii în stele”, care nu aveau nici o iotă din revelaţia dumnezeiască vetero-testamentală şi ai căror dumnezei erau stelele şi veniturile dobândite de pe urma cunoaşterii drăceşti a tainelor lor.
Mesajul ieslei
Profeţii I-au proorocit naşterea cu multă vreme în urmă. S-au scris pagini peste pagini despre El. S-au născut atâtea legende legate de numele Lui. Aproape că nu mai sunt oameni sfinţi în ţară. Preoţii şi cărturarii au transformat religia într-un set de reguli lipsite de viaţă şi, mai ales, departe de a conduce poporul ales la o relaţie cu Dumnezeul său. Pe scena istoriei, apăruseră tot felul de falşi Mesia, dar nici măcar pieirea acestora nu stinsese speranţa venirii Lui! Şi a sosit. Imperiul Roman era, pe atunci, marele stăpânitor. Limba oficială era cea greacă. Spiritualitatea iudaică nu cunoştea o altă capitală decât Ierusalimul. Iar marea ameninţare a păgânismului era pe punctul de a se risipi, ca orice sistem religios al cărui întemeietor nu este Dumnezeu. Aşadar, o singură stăpânire, o singură limbă oficială, un singur centru al spiritualităţii şi dezamăgirea cauzată de religiile false, iată cadrul venirii în lume a Domnului Isus Cristos.
Sărăcia de azi, bogăția de mâine
Era pe când calendarul număra cu minus anii istoriei. Era pe când domnea Irod, un rege care nu cunoştea nici o altă iubire mai împlinitoare de sine decât cea pentru propriul eu. Era printr-un ţinut care nu avea nici o strălucire vizibilă pentru ochiul firii. Un preot şi cu soţia acestuia, oameni drepţi, păzitori în toate a legii, fără copii, dau naştere unui fiu, la bătrâneţe – pentru ca puterea zămislirii lui să fie de la Dumnezeu şi nu de la oameni. Apoi, într-o altă cetate, un alt Fiu se naşte. Un înger Îi vesteşte venirea din înalt şi poposirea Sa în pântecele unei Fecioare simple, smerite, sărace, dar iubitoare de Dumnezeu. Şi de e prima naştere miraculoasă, întrucât Elisabeta, din prima relatare, era stearpă, cum să nu sfideze firescul faptul că Maria, protagonista celei de-a doua istorisiri, e logodită cu un bărbat sfânt, Iosif, dar Cel pe care avea să-L nască fusese ţesut în chip tainic, fără ca Maica să ştie de bărbat, din Duhul lui Dumnezeu?!
M-am gândit zilele acestea mai mult la Mama Domnului Isus. Fusese crescută, spune Sfânta Tradiţie, din părinţi evlavioşi. De mică fusese oferită Domnului, fiind mereu aproape de sfintele învăţături, vibrând lăuntric la unison cu pulsul spiritualităţii din vremea de atunci. Nu fusese niciodată bogată, nu cunoştea onorurile sociale ale celor avuţi, ba chiar nutrea o sfântă temere de cele materiale şi de privilegiile comunitare ale deţinerii lor. Şi totuşi, viaţa ei intrase într-un fel de normalitate. Îşi dorea să-i iubească pe Dumnezeu şi pe ceilalţi. Un bărbat sfânt urma să se căsătorească cu ea. Împreună cu el, avea să crească întru desăvârşire. Împreună cu el, greul avea să fie purtat mai uşor, iar bucuriile urmau să fie înmulţite. Dar, într-o zi, un înger însemnat din oştirea cutezătoare a Dumnezeului viu, îi vesteşte că Isus, Fiul Celui Preaînalt ce va împărăţi veşnic, se va întrupa în ea. Şi ca o întărire în Maria a conştiinţei putinţei lui Dumnezeu de a săvârşi miracolul, îngerul îi oferă exemplul rudei sale, al sterilei şi vârstnicei Elisabeta, care e însărcinată în lună mare.
Statornicia îngerilor și înaintarea veacurilor
Cu puţin timp în urmă, o doamnă depresivă mi-a relatat că îi este greu să-l suporte pe al său soţ, un dependent de alcool care i-a făcut viaţa un calvar. În multiple instanţe, i-a trecut prin minte să-i curme viaţa celui cu care a împărţit o bună bucată din a sa existenţă. Femeia era creştină practicantă, evlavioasă, foarte ancorată în spiritual.
Un autor inspirat afirma: “Îmi este uşor să-l iubesc pe cel care este departe de mine, îmi este greu să-mi iubesc vecinul”. Alteori, îţi e mai facil a-ţi iubi vecinul decât pe cel din casa ta. Mântuitorul leagă iubirea aproapelui de dragostea faţă de propria-ţi făptură. “Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi!” Cum l-ai putea iubi pe cel de lângă tine, când faţă de Cristosul dinlăuntrul tău nutreşti o indiferenţă indolentă? Cum îl poţi iubi pe cel din căminul tău, când în locaşul tău interior Cristos e dispreţuit, redus la tăcere?
Adventul iertării
Cu ceva timp în urmă, am făcut o vizită unor vecini, soţ şi soţie. El s-a ales, în urma unui accident vascular cerebral, cu o hemiplegie stângă, afecţiune care-i limitează mult mobilitatea şi care o transformă pe soţie într-un asistent social permanent. După chestiunile medicale, centrul discuţiei s-a mutat în domeniul credinţei. Din pricina invalidităţii, niciunul dintre ei nu are posibilitatea de a merge la biserică. Sfânta Scriptură era pe masă şi un întreg perete era acoperit aproape integral cu icoane. “Un singur cusur avem”, îmi spun ei. “Nu vorbim cu un vecin”. Şi, pentru a-mi opri orice pledoarie înspre iertare şi împăcare, îmi zic că a încercat şi preotul să-i convingă să acorde iertare, dar nu a avut sorţi de izbândă.
Am plecat de acolo cu un gust amar. Memoria mea involuntară a fost răscolită, ieşind la iveală un personaj pe care l-am putut ierta cu greu pentru răul pricinuit. Profesorul meu de matematică din liceu avea obiceiul să-şi reverse asupra mea ansamblul de remarci ironice, în faţa colegilor mei. Imaginea lui m-a urmărit multă vreme după terminarea liceului şi sunt sigur că Domnul Isus este cel care a reuşit să-mi schimbe azi atitudinea faţă de el.
Bun Venit
Bine ati venit pe site-ul Bisericii Baptiste “Betania”
Acest spatiu virtual se doreste a fi o unealta prin care inceram sa fim aproape de dumneavoastra oferindu-va posibilitatea de a ne urmari in direct in fiecare duminica cat si de a afla mai multe lucruri despre slujirea, organizarea si convingerile noastre.
Va invitam si va incurajam sa ne contactati pentru a va putea exprima gandurile, sugestiile cat si intrebarile dumneavoastra. Pentru a putea sa fim mai aproape de dumneavoastra vom incerca in mod continuu sa actualizam prezentarea evenimentelor care se vor desfasura in cadrul comunitatii noastre. Intrucat unul din dezideratele noastre este “Betania – Casa sufletului tau” dorim sa va oferim sprijin in rugaciune si speram ca momentele petrecute alaturi de noi sa fie o reala binecuvantare din partea lui Dumnezeu pentru dumneavoastra.
Pastorii Bisericii Baptiste “Betania”
